Care sunt cei mai stresati oameni din organizatie?

Majoritatea angajatilor care nu au ocupat functii de conducere aspira mai devreme sau mai tarziu la promovarea in astfel de pozitii. Aceasta este in fapt motivatia care ii impinge pe oameni sa faca lucrurile bine, sa obtina performante si sa persevereze in actiunile zilnice.
Promovarile vin sa valideze competentele demonstrate ale angajatului si reusitele lui, de aceea le percepem cu totii ca fiind esentiale pentru cariera.
Fiecare persoana cu care discut despre activitatea profesionala pe care o desfasoara ajunge sa isi exprime nevoia de promovare, poate chiar sa marturiseasca faptul ca in multe situatii ar fi fost un sef mai bun decat seful pe care il are, ar fi procedat mai bine decat superiorul, etc.
Aceasta abordare arata ca in goana dupa atingerea obiectivelor de promovare, cei mai multi angajati omit sa analizeze obiectiv cat de bine s-ar descurca daca ar obtine pozitia manageriala mult dorita. Isi creeaza un set de asteptari pozitive cu privire la viitorul status profesional si risca astfel sa nu fie real pregatiti pentru postul de manager obtinut.
Studii din Managementul Stresului Ocupational arata ca managerii din linia de mijloc sunt cei mai stresati angajati dintr-o organizatie. Ei au responsabilitate atat fata de subordonati, cat si fata de top management. De acum nu sunt suficiente competentele tehnice, ci trebuie scoase la inaintare cele soft: de relationare, empatie, analiza, decizie, etc. Managerul va trebui sa gestioneze un set de emotii, reactii si situatii cu care poate nu s-a mai confruntat. Atentia trebuie mentinuta in egala masura pe activitatea proprie si pe cea a echipei din subordine. Nu mai sunt relevante rezultatele proprii; reusita se vede in rezultatele echipei. Apar asadar noi framantari si un efort de repozitionare mentala, nu doar profesionala.
Multi angajati nu reusesc sa se integreze pe o pozitie de management si obtin performante reduse fata de cele obtinute din pozitia de executie.
Este esential ca organizatia sa pregateasca terenul pentru promovarea unui angajat si sa analizeze in ce mod un angajat bun profesional poate fi sau deveni apt si ca manager. Este si mai important ca angajatul insusi sa analizeze oportunitatea promovarii in mod realist si sa decida care este momentul cand experienta si competentele ii permit sa urce o noua treapta ierarhica.
Acest FILMULET releva cel mai bine dificultatile cu care se confrunta cei care obtin pentru prima data o pozitie de manager.

O zi din viata de Redactor Sef la TimesNewRoman

Am beneficiat inca o data de bunavointa cuiva de a ne impartasi o zi din activitatea sa profesionala.
Calin este Redactor Sef la Cotidianul Independent de Umor Voluntar TimesNewRoman si, in mod total neasteptat, a realizat articolul de mai jos intr-o maniera plina de umor pentru a descrie o zi din activitatea lui la redactie – fara sa banuiasca probabil ca le va creste astfel si cota brandului de angajator.

8:00 Sună alarma.
8:01 Dezactivez alarma şi mă culc la loc.
9:30 Mă trezesc. Excepţie: dacă în seara precedentă am stat la bere, ora de trezire se extinde automat până la ora 12:00.
12:00 Ajung la redacţie. Cafea, ţigară.
12:30: Deschid calculatorul. Mă uit pe site şi descopăr, întodeauna cu surprindere, că încă nu am scris nici un text. În acel moment realizez de ce am venit, de fapt, la muncă. Începe procesul de creaţie.
14:00 Până la ora asta deja ştiu ce urmează să scriu. Aşa că, după o nouă pauză de ţigară, mă apuc de scris.
15:00 După ce pun textul pe site, pauză de masă. Şi, cum o bere merge numai bine după masă, pauza de masă se extinde cu o oră.
17:00 Mă întorc în redacţie. Începem brainstormingul.
17:05 „Nu mai bine mergem noi la o bere?”, vine întrebarea care animă brainstormingul. „Da, clar, la bere ne vin mult mai uşor ideile”.
17:30 Cu prima bere rece în faţă, dăm drumul la brainstorming.
19:30 Sun soţia: „O să întârziu puţin, avem ceva foarte important de terminat în seara asta.” „Păi unde eşti? Sper că nu la bere…” „Ba da, dar abia am ajuns. Ne vin ideile mai uşor la bere, doar ţi-am mai spus”. „Ok, dă-mi un telefon când pleci spre casă”.
22:00 Brainstormigul se încheie – ori nu mai intră bere, ori nu mai au bere rece.

Cauti un job?

Imi pare ca in perioada asta este dezlegare la job-uri.
Pe langa targul virtual de job-uri organizat de Jobsinro, care a inceput ieri si despre care am facut un info zilele trecute aici, mai aflam ca tot de ieri a inceput si Targul de Cariere. Acesta din urma se “plimba” prin 8 orase (in Romania) pana pe 10 Mai, impreuna cu diverse companii angajator. In afara de oferta larga de job-uri, poti sa participi si la cateva seminarii gratuite de cariera.
Detalii gasesti aici si totodata poti sa faci o cautare chiar pe site a job-urilor care ar putea fi de interes pentru tine ca sa stabilesti cat de mult se merita sa dai curs acestui eveniment.
Succes maxim celor care se gasesc acum in cautare de noi oportunitati!

Primul targ virtual de job-uri

Am facut un obicei sanatos din a impartasi din evenimentele de care se intampla sa mai iau si eu la cunostinta.
Drept urmare, iata ca iti fac un info privind lansarea primului targ 3D de job-uri, in data de 7 Martie anul acesta.
Targul este organizat de Jobsinro si dureaza 10 zile. Poti chat-ui cu expozantii in tot acest timp. Este necesar doar sa iti faci cont, sa te loghezi si sa navighezi printre stand-uri 24/24 evitand in maniera asta aglomeratia de la obisnuitele targuri de cariera.
Mie personal ideea unui astfel de targ, virtual, mi se pare mai eficienta si mai adaptata zilelor noastre tinand cont de numarul crescut al persoanelor in cautarea unui nou job.
Multe ganduri pozitive si oportunitati pe masura iti doresc!

O zi din viata profesionala a unui doctorand in informatica din Franta

Robert, un foarte bun prieten (si tovaras strasnic de karaoke ), isi face doctoratul in Franta si lucreaza totodata in inginerie informationala in domeniul aeronautic. Este un domeniu care mie mi s-a parut extrem de atractiv si, stiind in plus ca sunt multi tineri in Romania care se gandesc sa plece in afara sa isi finalizeze studiile si ulterior sa se angajeze, mi s-a parut cu atat mai util sa il rog pe Robert sa impartaseasca experienta de care are parte acolo.
Gasiti mai jos cum arata o zi din activitatea lui:

“Expresia englezeasca ce zice “Early to rise, early to bed, makes a man healthy but socially dead” se aplica perfect vietii mele, mai ales cand acest stil de viata este impus de activitatea profesionala. Nu vreau sa sperii pe nimeni, dar un astfel de drum trebuie ales cu mare atentie, pentru ca elaborarea unei teze de doctorat in Franta dureaza trei ani, care nu este o perioada tocmai scurta. In plus, sunt trei elemente (numar fatidic) a caror coexistare si armonie este necesara pentru o reusita: inteligenta, capacitatea de munca si motivatia.

Sa incepem cu inceputul:

Ma trezesc pe la ora 07:30 cand petrec o zi in laboratorul de cercetare din care fac parte directorii mei de teza. Daca ziua are loc in intreprindere, atunci ma trezesc pe la 06:30. Am uitat sa mentionez ca teza mea de doctorat are o anumita particularitate, jumatate din timp il petrec intr-un laborator de cercetare si jumatate in industrie. Marea facilitate este ca astfel pot combina partea teoretica cu cea practica.

De obicei ajung la locul de munca intre 08:30 si 09:00.

Ma pun in fata calculatorului si primul lucrul pe ordinea de zi este cititul mail-urilor. Apoi fac putina ordine prin cutia postala si prin agenda in care am reuniuni planuite pana in iunie 2011 (articolul a fost scris in ianuarie 2011).

Sa zicem ca am o reuniune pe un proiect pe care lucrez in aceasta dimineata. Si sa presupunem de asemenea ca am fost baiat cuminte si ca mi-am pregatit reuniunea: prezentare PowerPoint cu ordinea de zi, documentele technice actualizate, sala de reuniune, calculatorul si videoproiectorul rezervate. Atunci totul va decurge bine, voi incerca in modul meu caracteristic sa-mi impun punctul de vedere in timpul reuniunii si totul sa iasa ca mine. Altfel.. Dumnezeu cu mila, noroc ca sunt perfectionist.

Reuniunea s-a terminat pe la 11:30. Am timp 30 de minute sa scriu o sinteza a reuniunii pe care sa o prezint apoi persoanelor interesate.

La ora 12 iau pauza da masa, care dureaza pana pe la 13.

Revin la birou, vreo doua ore sunt consacrate lecturii de articole sau publicatii stiintifice (foarte palpitant). S-a facut deja ora 15. Pauza de cafea ma asteapta, pacat ca nu-mi place cafeaua si de fiecare data trebuie sa iau ciocolata calda, ceai, sau mai rau.. supa. Dupa ce mai schimb cateva barfe cu colegii de culoar revin la birou, in solitudinea ce ma asteapta. Ma reapuc de un document care este la versiunea 1 draft 50. Trebuiesc actualizate cateva capitole de sinteza si analiza, propunere de formalizari, modelizari, solutii technice, analiza de riscuri si incertitudini… niste fleacuri…

Deja s-a facut ora 17. Este momentul unei noi reuniuni cu incadrantul stiintific, pe care o vom face de data aceasta in videoconferinta. Dupa vreo ora in care aflu care sunt modificarile ce trebuiesc aduse pentru versiunea 1 draft 51 incheiem glorios reuniunea.

Este ora 18, teoretic as putea pleca acasa, mai ales ca deja imi este foame. Dar mai zabovesc cateva minute la birou pentru a verifica ultimele mesaje primite si a raspunde catorva dintre ele.

Pe la 18:30 plec de la birou, sperand sa nu fie aglomerat drumul si sa ajung acasa inainte de ora 19:30. Dar ghinion, tocmai mi-am adus aminte ca frigiderul e gol. Noroc ca magazinele alimentare sunt deschise pana la 20:30, fata de celelalte, care au profile mult mai interesante, ce se inchid pe la 19.

Pastram shopping-ul pentru weekend! Prada, Kenzo, Dior, here I come!”

Initiativa de management al timpului

M-am simtit inspirata de o actiune de Self Management propusa de Traian Bruma. Recent am vazut rezultatele actiunii si, pentru ca am apreciat ca este o idee extrem de benefica pentru dezvoltarea personala si profesionala, am considerat de buna cuviinta sa o pun si eu in practica.
Pornind de la aceasta actiune de monitorizare a timpului si activitatilor intreprinse, asteptarile sunt de a-mi planifica mai bine timpul spre eficientizarea lui, precum si de a-mi imbunatati stilul de viata, modul de lucru si, in final, performantele.
Intr-o prima faza, pana cand devine o oarecare rutina activitatea de monitorizare timp in sine, o sa fac un demo de 3 luni.
Am acceptat provocarea lansata de Traian de a impartasi pe blog evolutia lucrurilor, astfel ca dupa perioada demo o sa revin cu primele aprecieri.

O zi din viata de PR la Comitetul Regiunilor din Bruxelles

Lavinia Cinca mi-a fost colega de clasa in liceu si am reluat legatura de curand. Deocamdata doar printr-un schimb de mail-uri, pentru ca ea sta in Bruxelles unde si lucreaza de altfel.
M-am bucurat ca a acceptat sa ne impartaseasca experienta profesionala de care a avut parte acolo, aceea de PR in Unitatea de Presa a Comitetului Regiunilor.
A facut-o intr-o maniera extrem de deschisa, pentru a-i ajuta pe cei care se gandesc la o cariera in domeniul PR-ului sa cunoasca intocmai ce presupune un astfel de job, dincolo de ceea ce regasim in clasicele anunturi de angajare.
Asadar, vezi aici cum arata o zi din viata de PR.

“PR like chess game in Brussels”
“Your experience in this directorate will be what you want it to be”. These are the words of the head of the press unit at the Committee of the Regions (CoR) in Brussels on my very first day here. I will give you a snapshot on what means to work in the EU institutions and I warn you, it is not boring at all, at least not for me!

So, let’s see my “life in a day”, even if not as a YouTube video but as a chess game timeline of my recent experience. I need to have a chess player’s memory to remember the exact moves. Also, as PR is much like a battlefield, I need the ability to foresee both long-run strategy and short-term tactics when I make my moves.

I wake up and move the first pawn at 7:15. I grab a light cheese sandwich and a coffee, check my personal emails and my online activities, dress, make-up and I’m ready to leave. I go by foot, as traffic is quite heavy in Brussels, I cross Park Leopold, say hello to my favourite ducklings and their mum and get to the building of the CoR in Rue Belliard.

The happy bells ring for 9 o’clock and I sit at my desk, while riding the multitasking knights on the PR chessboard: reading my e-correspondence and doing my piece of the press review.

It is already about 10 o’clock and tomorrow is a special day: we are organizing an event at the Commission and I begin the crazy moves of the bishops. I start crafting an email and then ring journalists from Spain, Germany and Italy to confirm their participation and check the latest details on the audio-visual set-up. At around 11 o’clock I get in touch with the camera crew, photographers and soundmen who confirm that they are ready to broadcast the officials coming.

I still have one hour to prepare the press materials we are going to bring with us for the event: some sets of press releases in five languages, leaflets and media details, all reflecting regional diversity, the very mission of the CoR. As a public relations job highly involves team work, I have to coordinate with my colleagues and the PR agency to get everything done.

It is already 12:30 and I enjoy a well-disserved lunch break at the canteen as I still have some pawns to move before the final show. Here I meet all the colleagues, we chat on the big event coming soon and we end up having a coffee in the cafeteria. And… back to work!

13:30, the heavy rooks are making their entry in the game. I get to answer to all emails and questions from my fellow journalists regarding the interviews arranged with some officials and send out the latest information. As everything seems to be prepared, I return to my daily tasks: writing the e-newsletter articles, which challenge me to make use of my Spanish knowledge. After planning and writing down the contents of the following edition I update the associations’ events calendar on the website and think of ways in which the regional web-pages can be improved.

Time is flying and it is almost 15:30 when we are having one of my favourite moments of the day: the unit meeting or the entrance of the queen. Here, everybody informs the team on his bits of work and gets other jobs to be done. I am proud of having organized everything perfectly from the audio-visual point of view and get approved my brand-new objective to collaborate with the Events department. Also, my campaign ideas for better cooperation with territorial associations are welcome; the whole team is congratulated, so I can be more than pleased.

It is already 16:45, I come back to my desk and I do not have too many moves left. I make a check-list of what needs to be done next, as the following day Commission officials will roll out on the Berlaymont Esplanade. I answer to the latest emails and turn off the computer.

At 17:30 I exist while making the last move: the king, but not as a checkmate on myself, but on the jobs being completed successfully. I head together with the others to Place Lux for a short soiree at the place where we traditionally meet. I head back home earlier, as here comes another day… and a tough one. But this is already another story and another game.

Testeaza-ti abilitatile de lider

Pentru ca ai niscaiva timp liber zilele astea, iti recomand 3 teste cu care sa iti masori abilitatile de lider.
Primul test si al doilea iti arata daca ai stofa de lider.
Ultimul test iti ofera informatii despre stilul de conducere pe care il folosesti.
Have fun!

Ce ii motiveaza pe angajati

Am simtit nevoia sa abordez acest topic pentru ca m-am lovit de mai multe articole care dau retete universal valabile in sensul asta, abordare gresita din punctul meu de vedere.
Interviurile pe care le sustin cu oameni de varste diferite, cu nivele diferite de studiu si experienta, din domenii cat mai diverse de activitate imi permit sa intorc subiectul motivatiei pe care o au angajatii pe mai multe parti.
Este just ca suntem cu totii determinati de aceleasi motivatii, insa ierarhia acestora este diferita. Pentru a mentine un optim motivational la nivelul firmei, angajatorii ar trebui sa stabileasca abordari diferite fata de angajati, functie de criteriile mai sus numite.
Astfel, angajatii care se gasesc in primii ani de cariera se poate spune ca sunt in principal motivati de partea salariala, bonusuri si diversele beneficii. La fel de importante sunt echipa din care fac parte si notorietatea companiei.
Pentru angajatii trecuti de primii ani de experienta devin mai importante recunoasterea profesionala si rolul pe care il ocupa in organizatie decat banii. In plus, acorda multa atentie stabilitatii job-ului pe care il detin, nivelului de organizare din firma si modului in care decurge comunicarea.
Diversitatea responsabilitatilor job-ului pentru a fi evitat sentimentul de plafonare, existenta oportunitatilor de promovare, a training-urilor de perfectionare profesionala si echipa din care fac parte reprezinta desigur elementele sensibile pentru orice angajat, indiferent de varsta, experienta, sex sau domeniu de activitate.
Vreau sa atrag atentia si asupra faptului ca ierarhia motivatiilor poate fi diferita la barbati si la femei: barbatii se simt mai determinati daca au un pachet salarial motivant pentru ei, in vreme ce pentru femei este mai important sa se simta in largul lor la locul de munca, deci sa aiba un mediu de lucru placut si foarte bine structurat, precum si sa le fie apreciata munca.
Daca ne referim la domeniul de activitate, si aici se remarca diferente in privinta a ceea ce ii motiveaza pe angajati. Oamenii de vanzari, de exemplu, sunt motivati in principal de bani si, cum un om de vanzari bun este din fire extrem de competitiv, este util ca angajatorul sa ii ofere oportunitati de promovare si recunoastere profesionala pentru a-l mentine motivat. Pentru angajatii care desfasoara activitati extrem de specializate (IT, inginerie, contabilitate, medicina, etc) este important ca mediul de lucru sa fie unul bine structurat, sa aiba sarcini/proiecte pe care sa le considere relevante profesional si sa le fie apreciata munca. Angajatii din domenii care sunt axate pe creativitate (marketing, media, publicitate, comunicare) sunt orientati pe flexibilitatea mediului de lucru, programului, pe diversitatea sarcinilor si pe echipa.
In privinta nivelului de studiu se face urmatoarea diferenta: angajatii fara studii superioare sunt motivati in principal de bani, iar cei cu studii superioare vor pe langa un pachet salarial corespunzator, recunoastere profesionala si oportunitati de promovare.
Am speranta ca o abordare mai flexibila a acestui subiect poate asigura nu doar atragerea, ci si retinerea angajatilor si functionarea acestora la cote maxime in organizatie.

Job de criza: animator de vacute

Intr-o perioada dificila pentru piata muncii in care multe posturi se desfiinteaza, nu-i problema, apar unele noi. Cum ar fi acesta al companiei Milka, de Animator de Vacute, pentru care nici nu se cere experienta anterioara.
Nu am rezistat sa nu vi-l impartasesc. In plus, vad ca aplicantii sunt destul de numerosi.